„..
o gândire armonioasă a binelui în sistem”

Lucrarea oferă o extindere a spaţiului gândirii politico-economice spre o gândire multidimensională, de la gândirea simplistă, uniaxă şi egocentristă a interesului individual sau de grup – din păcate foarte răspândită încă -  la o gândire armonioasă a binelui în sistem’. Principiile acestui mod nou de a gândi dezvoltarea durabilă sunt sinonime cu ceea ce numim astăzi spiritul KAIZEN sau Lean Thinking, cu alte cuvinte, cu principiile managementului îmbunătăţirii continue. Am putea descrie în esenţă semnificaţia spiritului KAIZEN ca fiind „ceea ce faci azi, pentru a fi mai bun ca ieri şi
cum să te pregăteşti azi, ca mâine să fii mai bun decât azi”.

Din fericire, această „abordare olimpică” a filozofiei  acţiunii, fie ea a dezvoltării personale, fie a dezvoltării de business sau de relaţii internaţionale,  a depăşit planul dezideratului. Astăzi, în prezent, a devenit o filozofie practică, extinderea ei putând fi întâlnită pe toate continentele,  ca o bună practică de eco-management  al performanţei.

Un excelent exemplu, în acest sens, la nivel mondial, îl oferă deja compania Toyota, liderul mondial în  construcţia de automobile. „Viziunea Toyota 2020” cuprinde „Conceptul Biotop”, prin care obţinerea profitului, şi creşterea business-ului trebuie făcute doar în coordonatele creşterii satisfacţiei angajaţilor, a realizării „0” poluare apă, aer, sol,  în mediul ambiant al fabricii. Chiar mai mult, se fac cercetări, cu specialişti biologi, pentru refacerea biotop-ului (flora şi fauna locului) unde a fost construită fabrica, pentru a ajunge la nivelul la care era mediul natural cu 50 de ani înainte de momentul construirii fabricii.

De asemenea, în Conceptul Biotop, toţi partenerii Toyota, fie că sunt angajaţi sau vizitatori, sunt educaţi şi pun în aplicare aceste reguli. De exemplu, încă de la grădiniţă, copiii angajaţilor Toyota învaţă despre fauna şi flora habitatului lor şi cum să le protejeze, iar fiecare vizitator este invitat să planteze un copac din flora specifică locului.

Ne bucurăm că şi în România abordarea KAIZEN teoretică şi practică, ca aplicaţie a eco-managementului, devine o realitate. Sunt companii româneşti, cu management şi personal român, care  abordează dezvoltarea business-ului prin reducerea pierderilor, iar investiţiile de dezvoltare sunt proiectate şi în sensul protecţiei mediului natural şi siguranţei angajaţilor.

Apreciem lucrarea autorilor ca fiind un semnificativ pas înainte, în educarea noilor generaţii de lideri, politicieni, diplomaţi, manageri, cât şi a mentalităţii fiecărui cetăţean. Acestea sunt coordonatele absolut necesare ale dezvoltării managementului şi economiei în viitor şi trebuie neapărat continuat …. prin fapte!