BIO-ECONOMIA…o paradigmă științifică românească oferită Planetei Pământ 

BIOECONOMIA o paradigmă științifică ROMÂNEASCĂ…o paradigmă inteligentă, eco-economică și bio-economică ….2 savanți români dr. Nicholas Georgescu ROEGEN și prof. dr. Grigore ANTIPA

Bio-Economia. Bio-Economy este o paradigmă științifică cu origini și esențe românești. Termenul științific de Bio-Economie ca prioritate mondială românească a fost introdus de către savantul român academician dr. GRIGORE ANTIPA membru al Academiei Române, în anul 1931 la o conferință la Paris ca apoi să apară în 1933 în cartea sa “Biosociologia și Bioeconomia Mării Negre“ (“The Biosociology and the Bioeconomy1 of the Black Sea” – “La Biosociologie et la Bioeconomie de la Mer Noire”). Dr. Grigore Antipa (27 noiembrie 1867 – 9 martie 1944) membru al Academiei Române a fost naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român. Savant român de excepție, inițiatorul noțiunii de Bio-Economie, a fost direct interesat de legătura dintre comportamentul uman în conexiune cu natura2, cu mediul înconjurător, acesta spunea că “Omul poate stăpâni natura atata timp cât ține seama de legile ei“.

 

Savantul româno-american NICHOLAS GEORGESCU-ROEGEN3 (născut Nicolae Georgescu,4 februarie 1906 – 30 octombrie 1994), membru de onoare al Academiei Române din 1990 estepărintele teorieiBio-Economiei. Academicianul roman Nicholas Georgescu-Roegen a inițiat și dezvoltat paradigma BIO-ECONOMIE/BIO-ECONOMY în urmă cu peste 50 de ani, prin care aduce în discuţie rolul omului în ecosistemele antropice, cu necesitatea demonstrată statistic privind bilanţul energetic negativ în cazul consumurilor excesive de materii prime şi lipsa perspectivelor pentru generaţiile viitoare. În lucrarea – Nicholas Georgescu-Roegen – Întemeietor de Școală Economică4, dr. Aurel Iancu, membru al Academiei Române menționa următoarelecontribuţiile ştiinţifice şi ideile-forţă ale lui Goergescu-Roegen ce se regăsesc în întreaga sa operă şi mai ales de ce este recunoscut drept creator al unei noi paradigme… După specificul lor (materia tratată, modul de abordare şi ordinea cronologică), contribuţiile sale ştiinţifice pot fi împărţite în următoarele trei domenii şi faze de cercetare:

  1. 1) statistică-matematică;
  2. 2) probleme de economie matematică tratate în limitele şcolii economice standard (neoclasice);
  3. 3) probleme economice şi metodologice tratate dincolo de şcoala economică standard, într-o nouă concepţie şi o metodologie diferită, care îl fac un autentic întemeietor al unei noi şcoli de gândire economică….cercetări după o tematică şi un mod de abordare deosebite faţă de cele anterioare…cercetările din această fază produc o ruptură totală şi definitivă de paradigma şcolii economice standard şi pun bazele unei noi şcoli de gândire economică. Noua fază a fost inaugurată de apariţia, în 1966, a faimosului eseu metodologic sub forma unui capitol introductiv la cartea Analytical Economics, intitulat Unele elemente de orientare în ştiinţa economică, fază aprofundată prin publicarea cărţii Entropy Law and Economic Process (1971), Energy and Economic Myths (1976) şi multe alte articole apărute în reviste ştiinţifice, precum şi lecţii şi conferinţe susţinute la diferitele universităţi, pe subiecte legate de perspectiva resurselor naturale şi a mediului, interpretate prin prisma legii entropiei, dezvoltarea economică şi factorul instituţional, aritmomorfism şi dialectică în ştiinţa economică. Toate aceste contribuţii au fundamentat noua sa concepţie, cunoscută în literatura economică sub numele de bio-economie.“ În continuare, academicianul dr. Aurel Iancu5 prezintă pe larg temele majore aduse în atenția lumii științifice mondiale de savantul Nicholas-Georgescu Roegen “locul viziunii mecaniciste, el a venit cu o nouă viziune asupra interpretării proceselor economice, şi anume, prin prisma legii entropiei din termodinamică, ştiind că această lege (formularea ei) a debutat ca o fizică a valorii economice şi că ea, apare cea mai economică dintre toate legile naturii. „Numai analiza relaţiei strânse dintre legea entropiei şi procesul economic poate pune în plină lumină aspectele hotărât calitative ale acestui proces…, ceea ce nu se poate face când se ia ca analog de studiu mecanica”.”

 

Legea entropiei reprezintă generalizarea următorului fapt obişnuit: căldura se deplasează întotdeauna de la corpul mai cald la corpul mai rece, fără intervenţia cuiva şi în mod ireversibil. Energia, la început liberă sau disponibilă, prin utilizare, ea se degradează, se răspândeşte în întreg sistemul, devenind energie legată, neutilizabilă. O structură în care toată energia sau majoritatea ei este liberă sau disponibilă înseamnă entropie joasă, iar o structură în care toată energia sau majoritatea ei este legată sau neutilizabilă înseamnă entropie înaltă.

Reprezentând nivelul de degradare a energiei, entropia exprimă transformarea continuă a ordinii în dezordine. Această transformare se referă atât la energie, cât şi la materie, conform legii a doua şi, respectiv, legii a patra a termodinamicii, ultima (pentru materie) fiind formulată de însuşi Goergescu-Roegen. Procesul entropic, exprimând gradul de depreciere calitativă a energiei şi materiei faţă de starea iniţială, se produce prin disipare în mediu.

Spre deosebire de legile mecanicii, această lege exprimă prin excelenţă schimbări calitative. În plus, entropia este legea cea mai antropomorfică dintre legile ştiinţelor materiei sau, cum se exprimă plastic Georgescu-Roegen, cea mai apropiată de pielea omului.” ”Baza materială a vieţii este un proces entropic, întrucât orice structură vie, pentru a se menţine în viaţă, absoarbe entropie joasă din mediu şi o transformă în entropie înaltă. O fiinţă vie poate evita numai degradarea entropică a propriei ei structuri. Ea nu poate însă împiedica creşterea entropiei întregului sistem. Dimpotrivă, entropia creşte, în general, mai repede în prezenţa vieţii, mai ales a celei umane, decât în absenţa ei.

Georgescu-Roegen, explicând de ce procesul economic este continuarea celui biologic, demonstrează că procesul economic, privit ca un tot, este pur entropic şi că lupta economică se dă numai pentru entropia joasă. Întreaga tehnologie modernă, inclusiv cea din agricultură, este orientată spre devorarea entropiei joase. Procesul de degradare entropică este intensificat, pe de o parte, de creşterea economică întemeiată pe asemenea tehnologii şi, pe de altă parte, de creşterea populaţiei peste posibilităţile planetei de a oferi resursele necesare. La toate acestea se mai adaugă cultura consumatoristă a populaţiei, cultură formată în decursul deceniilor de bunăstare şi opulenţă din ţările dezvoltate.

Sunt argumente puternice ca ştiinţa economică să ia în serios omniprezenţa legii entropiei în viaţa economică şi acţiunea generală a acesteia. Abordarea problemelor economice şi sociale prin prisma legii entropiei l-a determinat pe Georgescu-Roegen să acţioneze în două direcţii fundamentale: pe de o parte, să reconsidere conceptual ştiinţa economică, adică modul de interpretare şi de reprezentare a mai multor procese şi categorii economice, cum sunt frontiera ştiinţei economice, relaţia om-natură, procesele de producţie, dezvoltarea economică în opoziţie cu creşterea economică, teoria valorii ş.a.: pe de altă parte, să propună o reconstrucţie metodologică a ştiinţei economice.

Savantul Georgescu-Roengen, părintele Bio-economiei, considerat și unul dintre marii intelectuali care au contribuit la economia globală a lumii, în conceptele sale privind Bio-Economia, are trimiteri umaniste concrete şi putem percepe o focalizare economico-socială, savantul manifestând convingerea că „Bucuria de a trăi este adevăratul scop al activităţii economice”. Plecând de la ideea de contradicţie ştiinţifică între principiul al doilea al termodinamicii şi legea entropiei – creştere economică şi materială nelimitată, versus, utilizarea în exces şi pierderea în final a resurselor naturale ale Terrei, adept al descreşterii economice în acord cu legea fizică a entropiei, savantul trage un semnal de alarmă asupra posibilităţii epuizării resurselor energetice ale lumii, asupra necesitaţii re-echilibrării dezvoltării economice, o economie politică globală, care să respecte principiile biologiei. În privința reciclării savantul Georgescu-Roengen a statuat 3 argumente:

  • Nici o procesare mecanică nu poate fi obținută fără materie
  • Procesarea mecanică care poate fi obținută cu o cantitate finită de materie, este finită. (nu există o reciclare completă a materiei)
  • Nici o substanță nu poate fi complet purificată de contaminanții săi.

Statistici europene recente consemnează ca Bio-Economia Europeană sub aspectul biotehnologiilor industriale este estimată la 2 de trilioane de euro în prezent cu aprox. 19 milione de angajați, în timp ce prognozele arată că pănă în 2020 poate crește spre 40 de trilioane de euro, potențialul acestui sector bio-economic fiind de a deveni printre domeniile dominante ale pieței Uniunii Europene. Recent, cercetătorii Stephan Piotrowski și Michael Carus6, autorii studiului au prezentat in extenso o estimare a European Bio-Based-Economy considerând că “multe sectoare de activitate – pot fi privite ca în totalitate bazate pe bio-economie (fully bio-based economy): agricultura, silvicultura, piscicultura, industria alimentară în general, dar și a băuturilor, a tutunului, industria producătoare de hârtie și derivate, industria lemnului și producția de combustibili bio-verzi.“7. Savantul român matematicianul prof. univ. dr. Traian Lalescu îl aprecia foarte mult pe Georgescu – Roegen, astfel după ce îl sfătuiește să își continuie studiile la Paris, îi promite oportunitatea unor colaborări comune de excepție “Domnule Roegen, când vă întoarceți din Franța, noi doi vom avea de lucrat lucruri importante împreună”, menționa savantul matematician prof. dr. Traian Lalescu, însă acesta a avut de întâmpinat și nu de puține ori, neînțelegerea și lipsa de interes a oamenilor vremurilor sale pentru teoriile inedite legate de bio-economie.

Demn de menționat și recunoscut în studiile ulterioare asupra contribuției sale științifice de excepție pentru umanitate, este ca savantul Georgescu –Roegen a promovat în munca sa conceptul “science-based culture”“o cultură bazată pe știință“(premergător conceptului de actualitate “knowledge based“) și că în problemele fundamentale în economie urmărea soluții pentru bunăstarea omenirii (alternative, producție, bunăstare economică, bunăstarea omenirii), astfel, dintr-o perspectivă extinsă și profundă, savantul considera ”bunăstarea umanității este o temă fundamentală pentru științele economice”- ”human welfare as a fundamental problem in economics8, susținând relația de dependență directă între bunăstarea mediului înconjurător și bunăstarea umanității -“…to reinforce the codependence of human and environmental welfare.

Extras din cartea BIO-ECO-GEO-DIPLOMATIA. BIO-ECO-GEO-DIPLOMACY.

ISBN 978-606-8371-99-3.  

  1. 1Antipa, 1933, Antipa, G., 1933. The biosociology and bioeconomics of Black Sea – La biosociologie et la Bioeconomie de la Mer Noir, Bulletin de la Section Scientifique, Romanian Academy, Bucharest. 
  2. 2Momete Daniela Cristina, Saferational Approach to a Valid Sustainable Development http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2212567114001191
  3. 3Roegen Georgescu, N.,(1971)- The Entropy Law and the Economic Process, Mass.: Harvard University Press, Cambridge
  4. 4www.acad.ro/discursuri…/AIancu-DiscursReceptie.doc
  5. 5http://www.acad.ro/carti2009/carte09_07AIancu01.htm
  6. 6http://www.nova-institut.de/bio/?lng=en
  7. 7http://bio-based.eu/
  8. 8http://econ.duke.edu/uploads/media_items/iglesias-samuel.original.pdf

 

LA BIOSOCIOLOGIE ET LA BIOECONOMIE DE LA MER NOIRE” – academician Grigore Antipa membru al Academiei Romane, Bulletin de la Section Scientifique, Academie Roumaine, 1933, prin amabilitatea Centrului de Studii si Cercetari de Biodiversitate Agrosilvica al INCE al Academiei Romane

Vezi traducerea în RO : Biologia si sociologia Marii Negre_traducere RO_1933 LA BIOSOCIOLOGIE ET LA BIOECONOMIE DE LA MER NOIRE par Grigore Antipa Academia Romana. Bulletin de la Section Scientifique 1933

 

ECO-ECONOMIA… LESTER BROWN, om de știință american...părintele Eco-Economiei, “guru mișcării pentru protecția mediului”, fondator al WorldWatch Institute

Lester Russell Brown (n. 1934) este un analist de mediu care a scris mai multe cărți pe tema problemelor globale de mediu. Este fondator și președinte al Institutului de Politică Planetară (Earth Policy Institute), organizație de cercetare non-profit din Washington, D.C..

El a introdus conceptul de Eco-economie, într-o carte publicată în 2001, Eco-Economy: Building an Economy for the Earth.

În data de 11 mai 2010 Lester Brown a fost ales membru de onoare din străinătate al Academiei Române.

 

ECO-BIO-DIPLOMAȚIA UN NOU CONCEPT 

 

Eco-Bio-Diplomaţia este o diplomaţie inteligentă a viitorului, dedicată unei Dezvoltări Durabile Inteligente Integrate a planetei Pământ şi a Umanităţii, prin cooperarea internaţională între naţiuni, prin promovarea Eco-Bio-Economiei, a bunăstării globale, a calităţii vieţii, prin folosirea inovativă şi raţională a resurselor de mediu.” Dana Comșa

 

++2013 FIGNOU. ECOBIO-DIPLOMATIA SI  DIPLOMATIE MULTILATERALA. DANA COMSA. ATB 2013 (3)

 

 

Fig. Eco-Bio-Diplomația, Diplomația Durabilă Inteligentă, Diplomația Multilaterală. Dana Comșa, A.T. Bogdan. orig. 2013

 

 

 

 

 ECO-BIO-ECONOMIA O NOUĂ PARADIGMĂ

Eco-Bio-Economia este o economie a viitorului, pusă în slujba vieţii oamenilor prin utilizarea raţională a resurselor de mediu ”,  prof. univ. dr. dr.h.c. Alexandru T. Bogdan, membru corespondent al Academiei Române, susţine la mai multe simpozioane naţionale şi internaţionale şi publică în literatura internaţională de specialitate, o încercare de a uni cele două concepte: Eco-Economia, după Lester Brown şi Bio-Economia, după Nicholas Georgescu Roegen, într-o nouă paradigmă Eco-Bio-Economia.

   

 VIZIUNEA ECO-BIO-ECONOMIEI 

 

Viziunea Eco-Bio-Economiei este de a dezvolta durabil bunăstarea omenirii sub toate formele, printr-o economie a viitorului, pusă în slujba vieţii oamenilor, prin utilizarea raţională a resurselor de mediu.

 

 Ro-Fig Fig. Elipsa Integrata a Eco-Bio-Economiei ATBogdan DANA COMSA orig 2011

 

Fig. Elipsa integrată a Eco-Bio-Economiei (A.T. Bogdan, Dana Comşa, orig. 2011).

 

 

 

 

 

 

ECONOMIA VERDE

1381786_600814143309895_1033172505_n

Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu -UNEP- United Nations Environment Programme (mediul pentru dezvoltare) a dezvoltat o definiţie de lucru pentru Economia Verde ca o economie care poate da rezultate în îmbunătăţirea bunăstării omenirii şi a echităţii sociale, în timp ce sunt reduse semnificativ riscurile de mediu şi pierderile ecologice.

 

 

ECO DIPLOMAȚIA

„Politicile ecologice” (20.200 citări pe internet) au devenit, în timp, preocupări constante ale guvernelor lumii, cu atât mai mult cu cât interferenţele ecologice şi de biodiversitate ale interdependenţelor regionale, naţionale, transnaţionale şi globale, afectează toate statele lumii.

DIPLOMAȚIA VERDE

Diplomaţia Verde (20600 citări în internet) este cel mai vehiculat şi mai accesibil termen, cel mai preferat de utilizatori şi a început să devină tiparul profesional al unei diplomaţii specializate, multe state ale lumii creeând departamente speciale cu personal diplomatic calificat şi certificat în domeniu.

 

DEZVOLTAREA DURABILĂ

„O societate durabilă este cea care îşi modelează sistemul economic şi social astfel încât resursele naturale şi sistemele de suport ale vieţii să fie menţinute”, nota Lester R. Brown. 

Dacă Dezvoltarea Durabilă conţine 4 piloni de creştere: durabilitatea economică, durabilitatea socio-politică, durabilitatea mediului, durabilitatea diversităţii culturale, viziunea diplomatică ancorată acesteia ar trebui să devină o Eco-Bio-Diplomatie, o Diplomaţie Durabilă Inteligentă, care să orchestreze o atitudine eco-bio-economică de tip „Smart Power”, aplicabilă constant pe toate sursele „hard” şi „soft” disponibile ştiinţelor şi resurselor necesare vieţii. Dana Comșa

Ro-Fig Fig. Dezvoltarea Durabil_ _i pilonii s_i de baz_

 

 

 

Fig. 4. Dezvoltarea Durabilă şi pilonii săi de bază: Durabilitatea Economică, Durabilitatea Sociopolitică, Durabilitatea Mediului, Durabilitatea Diversităţii Culturale

 

 

 

 

 

ECO-BIO-DIPLOMAȚIE și DIPLOMAȚIE DURABILĂ INTELIGENTĂ

 

Eco-Bio-Diplomaţie şi Diplomaţie Durabilă Inteligentă. Eco-Bio-Diplomaţia, poate fi văzută în viitor, ca un nou orizont filozofic durabil, care, să vină în sprijinul eforturilor diplomaţiei moderne pentru anii 2020-2050.  Eco-Bio-Diplomația o Diplomaţie Durabilă Inteligentă(Smart Sustainable Diplomacy), utilizând conceptele dezvoltării durabile, a eco-bio-economiei şi cele legate de de atractivitatea ”smart power” şi de ”inteligenţa contextuală”, poate deschide un dialog diplomatic şi politic multiconceptual, autentic, într-un context globalizat multicultural – axat pe valori demonstrabile şi pe realitatea poveştilor de succes – destinate să informeze, să influenţeze, să sprijine şi să promoveze pro-activ eco-bio-economic activităţile de promovare la nivel naţional, transnaţional şi internaţional, către o dezvoltare durabilă inteligentă şi integrată a lumii moderne globalizate. Nivelele de abordare pot fi interdisciplinare, multipolare, multiculturale şi geopolitice.

Quality Innovative Eco-Bio-Diplomacy o diplomaţie care promovează calitatea, eco-bio-calitatea, eco-bio-inovarea şi excelenţa în cooperare în relaţiile internaţionale;

Public Eco-Bio-Diplomacy – Eco-Bio-Diplomaţia Publică - o diplomaţie publică care promovează o sănătate publică integrată a umanităţii şi bunăstarea acesteia în context global eco-bio-economic;

Smart Eco-Bio-Diplomacy (Smart Sustainable Diplomacy) - o diplomaţie care promovează Dezvoltarea Durabilă Inteligentă, o diplomaţie integrată smart power într-un context global eco-bio-economic multipolar, pentru dezvoltarea relaţiilor internaţionale şi a cooperării globale.

Ro-Fig Fig. Sintagmele Diplomaeie Durabil_ Inteligent_ _i Eco-Bio-Diplomaeie -Eco-Bio-Ec. Economia Verde. Calitatea VerdeDiplomaeia Verde 2011 DComsa si Alexandru T. Bogdan.

 

 

Fig. 10. Sintagmele Diplomaţie Durabilă Inteligentă şi Eco-Bio-Diplomaţie – conexiuni cu Dezvoltarea Durabilă Inteligentă Integrată, Eco-Bio-Economia, Economia Verde, Calitatea Verde, TQM şi Diplomaţia Verde (orig. 2011)

 

 

 

 

Slide21 Slide20

 

 MANAGEMENTUL ECO-BIO-DIPLOMAȚIEI și MANAGEMENTUL DIPLOMAȚIEI DURABILE INTELIGENTE

 Aplicarea unui Management Diplomatic Pro-activ şi a unui Leadership Diplomatic Proparticipativ, conceptual propuse a se numi – Managementul Eco-Bio-Diplomaţiei (Eco-Bio-Diplomacy Management) şi Managementul Diplomaţiei Durabile Inteligente (Smart Sustainable Diplomacy Management) – având la bază Eco-Bio-Managementul și Managementul Inteligent Durabil, pot veni în sprijinul dezvoltării managementului acelei diplomaţii de azi şi de mâine, ca un concept integrat, care se va adresa dezvoltării durabile inteligente şi mai ales promovării de politici, strategii, instrumente, măsuri diplomatice eco-bio moderne, de tip hard şi soft…dedicat creşterii inteligente, durabile, incluzive spre bunăstare şi prosperitate.

Ro-Fig Fig. Diplomaeie Durabila Inteligenta. Obiective strategice diplomatice-Aplicabilitate DANA COMSA ATBOGDAN

 

 

Fig. Diplomație Durabilă Inteligentă. Obiective strategice diplomatice. Aplicabilitate. DANA COMȘA A T BOGDAN

 

 

 

 

 

INIȚIATIVA SMART POWER ÎN DIPLOMAȚIA STATELOR UNITE ALE AMERICII. INTELIGENȚA CONTEXTUALĂ

Combinarea inteligentă a conceptelor “soft şi hard în SMART POWER” este denumită de  dr. Joseph Nye, profesor emerit al Harvard University ”Inteligenţă Contextuală“. Expertul Nye consideră că elementele de bază pentru Puterea Soft (Soft Power) a unei naţiuni include: Cultura naţiunii (atunci când le place şi altora), Valorile naţiunii (atunci când acestea sunt atractive şi practicate în mod consistent şi constant) şi Politicile naţiunii (atunci când acestea sunt incluzive şi legitimate). În afacerile externe, această inteligenţă contextuală este capacitatea de a intui inteligent şi integrativ diagnosticul unei situaţii, care astfel, ajută oamenii politici de decizie, să combine tactici şi obiective pentru a crea strategii politice inteligente (strategic smart policies), putând influenţa comportamentul prin atracţie şi atractivitate, rezultând o atitudine politică de acţiune de tip “soft power” multipolară.

Slide23Slide22

 

ECO-BIO-DIPLOMAȚIA ȘI ECONOMIA INFORMAȚIEI. CELE 14 RECOMANDĂRI ALE COMISIEI STIGLITZ

Informaţia este una din marile chei ale viitorului. Diplomaţia în general şi în particular Eco-Bio-Diplomaţia alături de Diplomaţia Multilaterală și Comercială pot deschide noi forme de specializare şi de exprimare pentru relaţiile de afaceri internaţionale, de asemenea luând în considerare teoria Economiei Informaţiei a profesorului dr. Joseph Stiglitz, laureat Nobel în economie în 2001, care prezintă importanţa informaţiei în general, dar şi a informaţiei economice, costurile informaţiei, calitatea şi responsabilitatea informaţiei care, pot fi aduse în conexiune cu sintagma „smart power”.

ECO-BIO-DIPLOMAȚIA ȘI CALITATEA. “ECO-BIO-CALITATE ÎN TOATE” – MANAGEMENTUL CALITĂȚII TOTALE ȘI KAIZEN

Pentru asigurarea calităţii vieţii şi pentru promovarea unui viitor responsabil al umanităţii, a unei bunăstări reale şi durabile inteligente, aceste concepte de afaceri ale economiei libere, trebuie armonizate în contextul dezvoltării economice durabile, cu principiile managementului calităţii totale (Total Quality Management, TQM) – un TQM verde (Green TQM), un Eco-Bio-TQM – spre o Calitate verde şi o Eco-Bio-Calitate în toate atitudinile, cu temele eco-bio-economiei şi cu „accente de stil” dedicate solidarităţii şi responsabilităţii corporative la nivel global, spre atingerea unei dezvoltări durabile inteligente integrate mediului şi spre satisfacerea nevoilor clientului final – locuitorii planetei, organizaţiile, afacerile şi cetăţenii statelor lumii.

ECO-BIO-ECONOMIA SOCIALĂ

Eco-Bio-Economia Socială poate fi o economie socială a bunăstării identificată ca având o convergenţă directă cu domeniile economice, ecologice, de biodiversitate, eco-economice şi bio-economice, cu latura socio-economică a vieţii, a resurselor umane şi a comunităţilor.

 

RO-FIG. Fig. Piramida Eco-Bio-Economiei Sociale AT BOGDAN si DANA COMSA orig. 2011

 

 

 

 

 Fig. Piramida Eco-Bio-Economiei Sociale (orig. A.T. Bogdan, Dana Comşa, mai 2011)

 

 

 

 

 

SIGURANȚA ECO-BIO-ECONOMICĂ

Siguranţa Eco-Bio-Economică, (Eco-Bio-Economic-Safety) cu direcţionare în aspectele economice, de biodiversitate şi de siguranţă privind siguranţa şi securitatea alimentară  Siguranta Alimentara Eco-Bio-Economica (Eco-Bio-Economic Food Safety), cu posibilă direcţionare într-o nouă sintagmă privind aspectele economice, focalizând Satisfacţia Clientului (Customer Satisfaction) şi în egală măsură  Protecţia Consumatorului (Customer Satisfaction)

 

RO -FIG. Fig. Relatiile subsecvente intre concepte, sintagme si paradigme care formeaza Eco-Bio-Economia Eco-Bio-Siguranta Alimentara si Sociala DANA COMSA si AT BOGDAN orig 2011

 

 

Fig. Relaţiile subsecvente dintre concepte, sintagme şi paradigme, care formează conţinutul Eco-Bio-Economiei, Eco-Bio-Safety (Food & Social), Eco-Bio-Management, Green Business, Customer-Client-Satisfaction-Protection (Dana Comşa, A. T. Bogdan, orig. 2011)

 

 

 

 

 

ECO-BIO-MANAGEMENTUL

Eco-Bio-Managementul este un Management Inteligent Durabil (Smart Sustainable Management), definit ca un eco-bio-management al viitorului, eco-bio-durabil, inteligent, armonios, integrat şi inovativ, dedicat dezvoltării durabile inteligente și eco-bio-îmbunătățirii continue, bunăstării și îmbunătățirii calității vieții, prin folosirea inovativă și rațională a resurselor de mediu.

 DEZVOLTAREA DURABILĂ INTELIGENTĂ

Dezvoltarea Durabilă Inteligentă (Smart Sustainable Development) se adresează unei abordări inteligente a dezvoltării durabile prin utilizarea conceptelor legate de eco-bio-economie, inovare şi calitate. Sintagma  Dezvoltarea Durabilă Inteligentă Integrată (Integrated Smart Sustainable Development) este lansată pentru a stimula interrelaţionarea unor concepte eco-economice, bio-economice, de economie, de biologie, de biodiversitate, de ecologie şi calitate verde cu integrarea unor noi domenii de abordare cum sunt: eco-bio-economia, puterea verde agroalimentară, diplomaţia internaţională, eco-bio-diplomaţia, economia globala, dezvoltarea durabilă.

 

Ro-Fig Fig. Puterea Verde Durabilă a bunăstării Eco-Bio-Economice Dana Comsa Alexandru T Bogdan orig 2011

 

 

 

FigPuterea Verde Durabilă Inteligentă Integrată  în context  Eco-Bio-Economic  (A.T. Bogdan, Dana Comşa,  orig. mai 2011)

 

 

 

 

 

DEZVOLTAREA DURABILĂ INTELIGENTĂ INTEGRATĂ, PUTEREA VERDE INTELIGENTĂ INTEGRATĂ și SĂNĂTATEA INTEGRATĂ a MEDIULUI ÎNTR-O LUME GLOBALIZATĂ 

În contextul unei gândiri eco-bio-economice globalizate, prof. univ. dr. dr. h.c. Alexandru T. Bogdan, membru corespondent al Academiei Române, iniţiatorul Eco-Bio-Economiei, introduce conceptul de Sănătate Integrată a Mediului într-o lume globalizată (Integrated Environment Health in a globalized world), ca fiind sănătate olimpică, o sănătate multidimensională, globală, integrativă, o sănătate a oamenilor, a plantelor, a animalelor, a apei și a pământului, pentru un mediu sănătos“O minte sănătoasă, într-un corp sănătos, într-o lume sănătoasă cu un mediu sănătos”(orig.A.T. Bogdan, mai 2011).

 

Ro-Fig Fig. S_n_tatea integrat_ a mediului intr-o lume globalizata Alexandru T. Bogdan si Dana Com_a, orig.2011

 

 

 

 

Fig. 6. Sănătatea integrată a mediului într-o lume globalizata (orig. A.T. Bogdan, Dan

 

 

 

 

+ECO-BIO-DIPLOMACY.ECO-BIO-DIPLOMATIA authors DANA COMSA and ALEXANDRU T. BOGDAN ISBN

 

 

 

 

 

ECO-BIO-DIPLOMATIE. ECO-BIO-DIPLOMACY. ISBN 978-606-8371-61-0

 

 

 

 

 

 

+BIO-ECO-GEO-DIPLOMACY. BIO-ECO-GEO-DIPLOMATIA. authors DANA COMSA and Alexandru T. BOGDAN ISBN

 

 

 

BIO-ECO-GO-DIPLOMATIE. BIO-ECO-GEO-DIPLOMACY. ISBN 978-606-8371-99-3